Pasarela din Mamaia

Puţine locuri din Mamaia sunt mai fascinante ca vechea pasarelă care înaintează în mare pornind de pe plaja din spatele misteriosului Cazino. Poate că singurul loc comparabil era cadranul solar din apropiere, dar acesta a dispărut (sau, cel puţin, în ultimii doi ani nu l-am mai găsit). Pasarela încă rămâne, pentru cât timp nu ştiu, o ruină aproape funcţională, o rămăşiţă a unor vremuri de mult apuse, a căror amintire astăzi o percepem cu nostalgia unora care nu le-au trăit.

E greu de găsit informaţii în linie despre Cazinou. Noroc cu mult interesantul blog Locuri în Bucureşti, de unde aflăm că luxosul Cazinou din Mamaia a fost proiectat de arhitectul Victor Gh. Ştefănescu (sau Stephanescu, sursele nu sunt de acord) şi construit în 1939 de Antrepriza Inginer A. Ioanovici (articolul „Cazinoul din Mamaia, 1939-1941“, din 19 mai 2009; tot acolo se pot admira superbele fotografii publicate în revista Arhitectura din 1941).

S-ar putea crede că pasarela a fost realizată odată cu Cazinoul; dar căutarea îndârjită a unei confirmări aduce o surpriză: pasarela, proiectată de acelaşi Victor G. Stephanescu, a fost inaugurată la 15 august 1935, deci cu patru ani înainte.

Cazinoul şi pasarela din Mamaia văzute din telegondolă (fotografie de Alex Pănoiu).

Apoi a venit războiul, apoi au venit Ruşii, apoi au venit Comuniştii, apoi totul a căzut în nesimţita neglijenţă a şmecherei decăderi tranziţionale. Acum staţiunea are palmieri, iar primăria Constanţa vrea să construiască o nouă pasarelă.

Vizitaţi Mamaia cât mai puteţi. Deja staţiunea dă semne de modernizare sălbatică: dacă nu vă grăbiţi s-ar putea să nu mai găsiţi pe malul mării decât o extensie anonimă a divertismentului bucureştean, în toată gloria-i de subcultură transnaţională.

1000 de erori din „cultura generală“

În anul de graţie 2009 a apărut la Editura ALL Educaţional cartea 1000 de erori din „cultura generală“ de Christa Pöppelmann în traducerea Iuliei Ionescu. Este o lucrare extraordinară: nu numai că exersează cunoştinţele de cultură generală ale cititorului, dar pe deasupra oferă şi o nesecată sursă de amuzament şi poate constitui fundamentul unui antrenant joc de societate -- cine poate ghici despre ce era vorba în orginalul german al vreunui paragraf măcelărit crunt de nemiloasa traducătoare.
Încă din secolul al patrulea după Cristos proliferarea traducerilor mizerabile îi adusese la disperare pe cititori:

Vt enim cuique [...] in manus uenit codex [...] et aliquantulum facultatis sibi utriusque linguae habere uidebatur, ausus est interpretari.
Pentru că [...] oricine în mâna căruia a ajuns o carte [...] şi care cunoştea cât de puţin ambele limbi s-a-ncumetat să dea o traducere.

Fericitul Augustin, De doctrina christiana, 2.11.

Nu-mi vine să cred că Iulia Ionescu este o fiinţă omenească, pentru că nici o fiinţă omenească nu poate chinui în aşa hal o carte fără să i se rupă inima de jale. Cred că Iulia Ionescu este numele de cod pe care Editura All îl foloseşte pentru Google Translate.

Cartea este o formată din şapte capitole (Istorie, Ştiinţe, Cultură ş.a.), fiecare dintre ele cuprinzând un şir de secţiuni de mici dimensiuni; fiecare secţiune poartă un titlu care reprezintă o idee greşită, urmat de o explicaţie de unul sau două paragrafe care prezintă situaţia reală. Iată un exemplu ilustrativ pentru calitatea traducerii:

Iulia Ionescu scrie:		Cum ar trebui de fapt să fie:
Călăreţii aveau cai		Cavalerii aveau cai Este de fapt vorba de cavalerii romani, membrii ordinului ecvestru (ordo equester), care formau clasa mijlocie a societăţii romane.
În timpul Imperiului Roman călăreţul era un reprezentant al clasei mijlocii. Iniţial, se referea la cavaleria armatei. Pentru a fi admis, acesta trebuia să dispună de banii necesari pentru a cumpăra unul sau doi cai, un sclav şi armele necesare. Mai târziu, o anumită avere era de ajuns pentru a deveni călăreţ. Deoarece nobililor patricieni le-au fost interzise afacerile comerciale şi afacerile cu bani, începând cu anul 218, mulţi dintre călăreţi s-au îmbogăţit ca furnizori ai armatei, ca bancheri sau ca agenţi imobiliari.		Călăreţul era un reprezentant al clasei mijlocii: corect ar fi „cavalerii reprezentau clase mijlocie“. Acesta trebuia: cine e „acesta“ numai Iulia Ionescu ştie. O anumită avere era de ajuns: întotdeauna şi pentru orice scop, „o anumită avere“ e de ajuns. Nobililor patricieni le-a fost interzis: de fapt, senatorilor (care puteau fi atât patricieni cât şi plebei) le erau interzise cămătăria şi comerţul maritim. Anul 218: e vorba de 218 î.e.n., când prin plebiscitul Claudian anumite activităţi comerciale le-au fost interzise senatorilor şi fiilor acestora. Agenţi imobiliari: e un anacronism superb. În realitate, desigur că rapacii cavaleri îmburgheziţi nu erau agenţi imobiliari, ci proprietari de blocuri de locuinţe pe care le închiriau.

Feriţi-vă de această carte.

Bomboane “Consuelo” Romantica

Ingrediente: glazură de cofetărie (zahăr, grăsime vegetală, lapte praf, emulgator -- lecitină, aromă identic naturală), talaş de cocos, zahăr, grăsime vegetală, miez de alune de pădure, făină de grîu c/s, lapte praf degresat, aromă de frişcă identic naturală, divin, praf de ou, ulei vegetal, sare, acidifiant -- acid citric, agent de afînare -- bicarbonat de sodiu, alcool etilic, aromă de vanilină identic naturală.
Fabricat în Moldova
Combinatul de panificaţie din Chişinău “Franzeluţa”, fabrica de pîine nr.4, mun. Chişinău, str. Uzinelor 1/1.

Note:

• talaş de cocos (reg.): fulgi de cocos.
• divin (reg.): coniac.
• aromă de vanilină: greşit în loc de vanilină sau aromă de vanilie. Vanilina (3-metoxi-4-hidroxibenzaldehida) este principalul compus din esenţa de vanilie; vanilina sintetică se foloseşte pe scară largă în loc de extractul natural de vanilie.

O decizie importantă: navigatorul Web

Ca urmare a unui acord cu Uniunea Europeană, Microsoft a introdus o actualizare (KB976002) pentru sistemele de operare Windows XP, Windows Vista şi Windows 7, prin care se oferă utilizatorilor posibilitatea să-şi aleagă navigatorul Web implicit.

Situl Web support.microsoft.com suportă negocierea automată a limbii conţinutului, aşa că dacă v-aţi instruit corespunzător navigatorul Web atunci informaţiile despre Actualizarea № 976002 vor fi afişate pre limba rumânească. Observaţi:

Inglezeaşte		Rumâneaşte
A Browser Choice update is available to users who are located in member countries of the European Economic Area. The update is available to download through Windows Update. This update creates a shortcut on your desktop. This shortcut lets you visit a Web page in which you can select which Web browser you want to install. Additionally, the first time that you log on to the computer after you install the update, Windows Internet Explorer starts automatically and displays the Browser Choice Web page. Notes • If your computer is running Windows 7, the Browser Choice update removes Internet Explorer from a pinned location on the Start menu and in the taskbar. • If you do not set Internet Explorer as your default Web browser, the Browser Choice update does not make any changes to your computer.		Este disponibilă o actualizare Alegere browser pentru utilizatorii care se află în țările membre ale Zonei Economice Europene. Actualizarea este disponibilă pentru descărcare prin Windows Update. Această actualizare creează o comandă rapidă pe desktop. Această comandă rapidă vă permite să vizitați o pagină Web în care aveți posibilitatea să selectați ce browser Web să se instaleze. În plus, când faceți Log on la computer prima oară după ce instalați actualizarea, Windows Internet Explorer pornește automat și afișează pagina Web Alegere browser. Note • În cazul în care computerul execută Windows 7, actualizarea Alegere browser elimină Internet Explorer dintr-o locație fixată pe meniul Start și din bara de activități. • Dacă nu setați Internet Explorer ca browser Web implicit, actualizarea Alegere browser nu face nicio modificare pe computer.

Ecranul principal prezintă o listă care cuprinde cele mai importante cinci navigatoare Web din zilele noastre: Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera, Safari şi Google Chrome. Ordinea în care apar cele cinci navigatoare este aleatoare.

După cum semnalează TechCrunch preluând ştirea de pe situl Slovac DSL.sk, calitatea randomizării depinde de implementarea metodelor Javascript sort() şi Math.random(), aşa că anumite navigatoare (printre care Internet Explorer însuşi) tind să-l prezinte pe Google Chrome printre primele şi pe Internet Explorer printre ultimele.

Utilizatorii cu spirit de observaţie vor remarca prezenţa unei bare de defilare orizontale: dincolo de marginea dreaptă a ferestrei se ascund alte şapte navigatoare Web, şi anume:

• Flock: un navigator bazat pe prietenia electronică: navigatorul de preferinţă pentru a scoate tot ce se poate din Facebook şi Twitter.
• FlashPeak SlimBrowser: un navigator Web rapid şi fiabil, încărcat cu funcţionalităţi printre care completarea de formulare, blocarea pop-up-urilor, gestiunea autentificărilor şi protecţia intimităţii.
• Sleipnir: Un navigator Web complet personalizabil pentru o nouă experienţă Web.
• Avant Browser: cel mai bun navigator Web: foarte mic, rapid, simplu, foarte configurabil şi extensibil. Perfect pentru oricine!
• GreenBrowser: cea mai bună alegere pentru un navigator Web verde, flexibil şi puternic.
• Maxthon: 37 de limbi. Pagini decupabile şi video. Ecran divizat. Gesturi şoricel. Ecran tactil. A măturat de două ori premiile Webware. Comparaţi şi alegeţi.
• K-Meleon: un navigator Web ultrarapid, personalizabil, cu consum redus de resurse, bazat pe motorul Mozilla Gecko şi proiectat special pentru Windows.

Interesant este că dacă navigatorul implicit preexistent este Internet Explorer 7 (sau 6, oroare!) atunci scurtăturile corespunzătoare de pe suprafaţa de lucru şi din bara de acces rapid vor fi ascunse (navigatorul rămâne accesibil prin meniul Start) până când utilizatorul va executa procedura de alegere a unui navigator... Iar versiunea propusă este Internet Explorer 8. Ceea ce e de bine, cred.

Western Digital Caviar Green WD20EADS

I have built a Linux-based computer which serves as a Network Attached Storage server; it has several Western Digital Caviar Green WD20EADS disks. As fate would have it, those disks suffer from the well-known mismatch between Linux and Western Digital's ideas about how to make hard disks use less power.

By default, Western Digital Caviar Green drives will park the read/write heads after 8 seconds of inactivity; on the other hand, Linux (Ubuntu Server 10.04 in my case) will write to the log files and synchronize the cache every 30 seconds or so. This mismatch results in unreasonably frequent parking and uparking of the disk heads. The problem is well-documented (try searching Google for Caviar Green 193 counter) and the recommended solution is to use the WDIDLE3 utility to disable the Idle3 timer or to set it to a larger value.

This post is not intended to give advice. I have simply documented what I did to my disks. I am not responsible for your disks or for their contents. You have been warned.

WDIDLE3 is a DOS-based program. In order to run it the computer had to be started using MS-DOS or FreeDOS. I have solved this issue by making a FreeDOS boot disk on a USB flash drive on my (Windows-based) laptop.

On a Windows-based computer:

1. Download HP USB Disk Storage Format Tool and install it.
2. Download the WDIDLE3 utility and save the file WDIDLE3.EXE; remember where you saved it.
3. Get the minimal FreeDos files archive kernel.zip from FDOS.org and upack its contents in the folder where you saved WDIDLE3.EXE.
4. Obtain an old USB flash disk; the smaller its capacity the better. The USB flash disk will be formatted as FreeDOS boot disk and all its contents will be lost -- so save it if you need it.
5. Use the HP USB Disk Storage Format Tool to format the USB flash disk as a FreeDOS boot disk:
   • Take care to identify your USB flash disk; the tool will blindly format the drive you choose, so be careful.
   • Check the box "Create a DOS startup disk" and tell the tool to use the files saved in Step 3.
6. Copy WDIDLE3.EXE to the newly formatted USB flash disk.

On the Linux computer:

1. Shutdown the system and power it off.
2. Insert the USB flash disk prepared on the Windows-based computer.
3. Power on the computer and invoke BIOS setup.
4. Do what you have to do in BIOS to make the computer boot from the USB flash disk. (On my computer the trick was to go into "Hard disk boot priority" and move the USB flash disk to the top of the list.)
5. Boot from the flash disk.
6. At the DOS prompt enter the command WDIDLE3; this should display the current status of all the supported Western Digital disks attached to the computer.
7. To disable the Idle3 timer say WDIDLE3 /D. To set it to the maximum allowed value of 300 seconds say WDIDLE3 /S300.
8. Enter the command WDIDLE3 again to check the results.
9. Ctrl-Alt-Del to reboot, enter BIOS setup, undo what you did in Step 4 -- you don't want to leave the computer in a state where it prefers to boot from random USB sticks.

Notes:

• Western Digital does not support WDIDLE3 for WD20EADS disks. So use it if you wish but on your own risk.
• Before anything else check whether hdparm -B 254 /dev/sdx works on your computer. On mine it didn't work -- that's why I had to use WDIDLE3.

Căutarea lui LG HXD5

LG HXD5 este un disc rigid extern de 2,5 ţoli, cu conexiune USB, fără alimentare externă; un accesoriu util pentru orice utilizator al unui calculator portabil. Se găseşte la Media Galaxy, la Domo, la Altex şi probabil şi prin alte magazine.

Hard disk-ul prezintă o priză USB mini-B obişnuită, aşa că nu este nevoie de vreun cablu special pentru conectarea lui la calculator. (Asta spre deosebire, de exemplu, de unele modele WD My Passport Essential recente care au o priză micro-B şi necesită deci cabluri mai puţin uzuale, cum ar fi Nokia CA-101.)

Pe una dintre feţele laterale echipamentul poartă inscripţionat textul „My Netbook Friend“, ceea ce în Engleza Extrem-Orientală folosită cu nonşalanţă de departamentul de promovare al producătorului înseamnă, probabil, „camaradul meu de calculatoare ultraportabile“. Dar nu utilitatea şi impetuozitatea acestui slogan fac obiectul acestui articol, ci misterul înseşi existenţei acestui produs.

Pe spatele hard disk-ului se găseşte o etichetă cu datele de identificare. Reproduc tot textul de pe etichetă, cu excepţia numărului de serie care este o informaţie cu caracter personal:

• LG 2.5" External HDD HXD5 500GB
• HDD made in Thailand Assembled in China
• S/N: (autocenzurat)
• www.lgservice.com
  www.lge.com
• LG Electronics Inc.

Să vedem la ce sunt bune adresele Web indicate pe etichetă:

• Google nu găseşte nici un rezultat pentru căutarea "hxd5" site:lgservice.com.
• Google nu găseşte nici un rezultat pentru căutarea "hxd5" site:lge.com.
• Căutarea "hxd5" external hdd întoarce 22 de rezultate, dintre care două ţepe Americăneşti (feriţi-vă de situl dailydigitals.com, este lipsit de conţinut şi foloseşte trucuri ieftine pentru a intra în listele de rezultate întoarse de Google) şi două hituri Germane de la www.ciao.de care lămuresc parţial misterul: eticheta minte. Produsul nu se cheamă HXD5, ci HXD5U50GWW, sau HXD5U50GLS, etc., în funcţie de culori.

Mărturisesc că pe ambalajul cel de plastic scria că modelul are codul HXD5U50GWW. Dar cine mai stă să citească ce scrie în format uman pe suporturi fizice?

Ştiind acum după ce să ne uităm, reluăm încercările:

• Google continuă să refuze să întoarcă vreu-un rezultat pentru HXD5U50GWW pe situl lgservice.com.
• Dar, victorie! Pentru HXD5U50GWW pe situl lge.com se găsesc 5 hituri! Toate în limba Italiană, ceea ce este bine, pentru că pagina de catalog în limba Italiana se poate citi.

Situl Românesc al firmei LG nu recunoaşte că hard disk-urile externe HXD5 ar fi disponibile la noi în ţară, deşi este vădit că se găsesc.

Sistemul de operare Windows 7 recunoaşte hard disk-ul ca fiind un „USB to ATA/ATAPI Bridge“, ceea ce este într-un anumite sens adevărat, dar nu prea intuitiv şi sigur misterios pentru mica minoritate a utilizatorilor de tehnică de calcul care nu sunt informaticieni. Discul de fapt este un Fujitsu MJA2500BH G2. Chiar dacă hard disk-ul însuşi este ce este, incinta (adică, cum am spune, rack-ul) s-ar fi cuvenit să declare că este un produs LG...

Apropos de by the way, ce găsim pe situl lui Fujitsu?

Fujitsu Limited has transferred its hard disk drive (HDD) business to Toshiba Corporation on October 1st, 2009. Please visit the Toshiba Web Site to see past Fujitsu hard disk drive OEM products.

Film: 2012

2012 este un film de Roland Emmerich despre potopul lui Noe, ediţia a doua revăzută şi adăugită. Filmul ține două ore și patruzeci de minute. Pentru realizarea sa s-au cheltuit două sau trei sute de milioane de dolari.

Roland Emmerich este un cineast German specializat în filme Americane cu distrugeri spectaculoase, dintre care ne aducem cu drag aminte de Soldatul universal (cu Jean-Claude van Damme şi Dolph Lundgren), Ziua independenţei (cu invazia extratereștrilor), Godzilla (cu Godzilla și Jean Reno), Patriotul (cu Mel Gibson), Ziua de poimâine (cu lăsarea îngheţului din cauza încălzirii globale) şi 10.000 î.Hr. (cu Dâleu vânătorul de maiaci).

Atenţie! Acest articol dă în vileag rezumatul filmului.

Dacă încă nu aţi văzut filmul şi doriţi să-l vedeţi fără să ştiţi dinainte ce se întâmplă atunci trebuie să vă opriţi şi să nu citiţi mai departe.