Palmierii nu cresc spontan în Valahia, nici chiar în Dobrogea valahă. Pe meleagurile carpato-ponto-danubieni palmierii pot fi crescuţi numai în sere, sau pe scările blocurilor, sau în apartamente, sau în birouri. Dar vara, staţiunea-fanion a litoralului valah, Mamaia, e plină de palmieri: unii în vădite hârdaie, alţii plantaţi temporar printre flori. Oare de ce?
Rostul palmierilor din Mamaia este să învăluiască staţiunea într-o atmosferă de vacanţă şi de bună dispoziţie: pentru că palmierul, departe de a fi numai o plantă, este un simbol.
Nişte palmieri în Mamaia.
(Fotografii de Alex Pănoiu)
Wikipedia dă o listă de semnificaţii simbolice ale palmierilor şi frunzelor de palmier. Aflăm deci că strămoşii noştri Romanii asociau ramurile de palmier cu triumful, iar creştinii au preluat această semnificaţie, astfel încât acolo unde se poate credincioşii poartă ramuri de palmier în procesiunea de Florii (sau „Palm Sunday“, cum îi spun Englezii). La noi, de Florii se poartă ramuri de salcie, încă o dovadă că palmierul e străin de spiritul plaiurilor mioritice.
Dar creştinismul este o religie complexă, aşa că pe lângă triumful ca bucurie pământească al Duminicii Floriilor, pentru cei care urmează învăţăturile atribuite lui Cristos de incomparabilul Saul din Tars ramurile de palmier simbolizează şi trimful ca bucurie cerească al martiriului.
Această sublimă ambiguitate face ca palmierii în hârdaie să fie un simbol perfect pentru litoralul câştigat de neamul valah în urma vitejiei dovedite în răzbelul de la 1877 dintre Ruşi şi Turci. Pe de o parte, turiştii văd palmierii şi se gândesc la fericirea trupească a vacanţei la mare şi la soare; şi pe de altă parte, orice turist pe litoralul nostru merită să poarte ramura de palmier ca însemn al abnegaţiei de care a dat dovadă neducându-se pe litoralurile altora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu