Fapte diverse de la 1880

Pentru amuzamentul acelora dintre dumneavoastră care se gândesc uneori cu nostalgie la vremurile cele de demult, reproduc câteva fapte divese din revista Familia, anul XVI (1880) nr. 97, joi 18 (30) decembrie, Oradea-mare (Nagyvárad). „Proprietaru, redactoru respundĭatoru şi editoru : Iosif Vulcanu. Cu tipariul lui Eugeniu Hollósy in Oradea-mare. 1880. Strad’a principala nr. 274.“

Am păstrat neschimbată ortografia originală ; cel mai important e să țineți minte că u final este mut, iar a final se citește ă, și numai dacă are un accent sau este precedat de un apostrof trebuie citit a. Textul este reprodus fără modificări ortografice sau de vocabular.

Ce e nou ?

Comite supremu românu. Aflămu, că guvernul va numí în curênd în comitatul Caraşu-Severin unu comite supremu românu. De şi împarteşitorul nostru se crede bine informatu, totusi publicămu scirea acésta cu tóta reserv’a.

Secuii din Români’a, séu mai bine, acei secui din Români’a, cari au fugitu acolo din Transilvani’a, spre a nu fi înrolati în armat’a d’aíci, au adressatu cătra dl primu-ministru Tisza o petiţiune, cerêndu facultatea d’a se puté rentórce nepedepsiti în patri’a lor.

Despre comun’a Jaca în Biharia ḑiuariele unguresci au scrisu cu bucuría, că românii de acolo s’au magĭarisatu. Înse preotul reformatu de acolo vine şi desminţesce scirea acésta, ḑicêndu, că tocmai din contra, românii cari începusera a se magĭarisá, se rentórsera iérasi la românismu. Óre al cui este meritul ?!

Magĭarisarea numelor de familia nu înnaintéza aşá precum s’ar fi doritu în unele cercuri. Numai jidanii şi câtĭva germăni si-au magĭarisatu numele, iér dintre naţionalităti mai nímene, în special dintre romăni nímene. Caus’a acesteia, dupa opiniunea unora ar fi, că trebue sĕ se platésca o tacsa de câte 5 fl. deci ca magĭarisa[r]ea numelor sĕ se póta realisá mai uşor, s’a pornitu în Budapeste o mişcare, care a produsu ḑilele trecute o adunare, în care s’a decisu a se face pasi pentru stergerea tacsei, si în casul cel mai reu d’a întreprinde colecta spre a ajutorá pe aceia, cari, din lips’a mijlócelor, nu potu platí acea tacsa.

Şi-a jucatu în cărti nevést’a. Într’o societate de domni magĭari în comitatul Neograd s’a beutu şi s’a jucatu de cărtile. Dl Z. cătra deminétĭa şi-a perdutu nu numai banii, dar şi ânelul şi orologĭul. Atunci, şi-a pusu în jocu nevést’a frumósa, pe care o şi perdù. Câştigatorul înca nu şi-a capetatu câştigul, de şi nevést’a staruiesce la barbatu, ca acela sĕ-si platésca datori’a de onóre.

Cronic’a lumei.

Cea mai nóua moda dela Paris promite damelor o mulţime de articoli placuti. Creatorii modei au reeşitu sĕ inventeze pentru sesonul de iérna unu fel de mantea, care fu numita »mantea rusésca«, şi merita a fi laudata, căci de şi ajunge pâna ’n glesne, totusi se alipesce frumosu de corpu. Acésta mantea se face mai ales din cachemir şi din satin, garnisita cu primu. Pentru copile mici se gatescu nişte mantile lungi, mai ales din peluce coloratu, şi acésta de siguru va produce o reforma radicala în îmbracamintea pruncilor, şi anume vestmintele acestora nu vor mai fi atât de scurte, ceea ce în timpu de iérna este şi periculosu. Între haute nouvauté iérasi s’a ivitu şi brâul Medicis, primitu înca mai de multu ; acesta se face din stofele cele mai scumpe, şi se garniséza cu dantele, brodaría, şi se pórta în serate şi în baluri ; la rochiele cele mai uşóre de gaze şi tulle se pórta brâne de metasa grea şi de brocat. Este şi mai interesantu, că toaletele de balu se fac cu garnisiri de peluche séu primu. În cât privesce colórea stofelor, în metasa se pórta mai ales verdea închisa, mestecata bogat cu auru ; între colorile de séra cea mai placuta este aşa numit’a ros’a de Champagne ; la toaletele de balu sûnt predominante colorile de argintu palidu şi de lucire arginţía. Ca decorare, afara de flori cari se aplica în buchete mari pe peptu, umere, mai ales fluturii sclipicĭosi de întrebuintĭéza. În locu de manuşile gla[c]é lungi şi cu nasturi multi, se pórta manusi filet colorate.

Turburările din Irlanda din ce în ce devinu mai ameninţatóre, şi nu e mirare, căci aceste datéza de timpu îndelungatu. Cestiunea acésta e de natura politica şi agraria ; înse făra lupt’a politica între englesi şi irlandesi, ea n’ar fi luatu unu caracteru atât de acutu. Englesii, precum se scíe, la începutul acestui secolu au reeşitu sĕ desfiinţeze cu totul autonomi’a Irlandei şi sĕ supuna ţér’a acést’a parlamentului din Londra. Înse irlandesii, de şi în privintĭ’a limbei au devenitu cu totul englesi, n’au încetatu sĕ lupte pentru restabilirea legislaţiunii şi guvernului lor separatu. Agitaţiunile acestei partide, cunoscuta sub numele de »home-rule« (guvernu de sine statatoru) trecura şi pe terenul socialu şi materialu. Cromwell cucerindu înainte cu dóue sute de ani Irlanda catolica, a confişcatu moşiile proprietarilor mari şi le-a împarţitu între fidelii sei protestanti. Astfel proprietarii de odinióra devenira cerşitori, şi lucréza pâna ’n ḑiu’a de astadi în arênda fóstele lor pamênturi. Proprietarii protestanti au juratu a nu-si vinde nici odata la catolici moşíile lor ; astfel tóte moşíile din Irlanda se afla în posesiunea a dóue sute de míi de proprietari. Firesce că starea acésta e nesuportabila, şi mai ales când anuu sûnt rei, şi arendasii nu potu platí, adeseori se ’ntêmpla câte unu conflictu. Se pare înse că acuma turburările au ajunsu la culme, guvernul fu silitu a tramite trupe spre a potolí iritaţiunea. Dar fi-va în stare ?

De patru-spre-ḑece ori s’a maritatu o femeia germâna din America, numita Teresia Reinschneider. Dêns’a e numai de 29 ani, şi făra sĕ se fi desparţitu de barbatii ei mai nainte, s’a maritatu totu în altu oraşu, înse în urma înşelacĭunea ei fu descoperita şi acuma se afla înaintea tribunalului, care i va cere socóta de acésta placere d’a se maritá.