Edificiul Roman cu mozaic din Constanţa

Edificiul Roman cu mozaic din Constanţa a fost descoperit din întâmplare în anul 1959, de către constructorii care săpau fundaţia unui bloc ; construcţia blocului a fost imediat abandonată şi locul a intrat în atenţia arheologilor. Câteva fotografii din timpul cercetărilor iniţiale sunt disponibile pe  Internet fiind publicate de echipa i-Tour.

Edificiul a funcţionat din secolul al treilea până în secolul al şaptelea, fiind o parte a unui complex de clădiri din cadrul portului Roman. Din cei 2000 de metri pătraţi cât a avut mozaicul se mai păstrează cam 700, ceea ce e oricum foarte mult. Din câte înţeleg arheologii, etajul superior al construcţiei, unde se găseşte podeaua cu mozaic, era folosit ca spaţiu public pentru comercianţii care activau în port. Etajele inferioare erau folosite ca spaţii de lucru şi de depozitare.

Edificiul Roman cu mozaic din Constanţa - vedere generală a podelei cu mozaic. (Fotografie de Alex Pănoiu, pe Flickr.)

De existenţa mozaicului din Constanţa ştiam de prin clasa a patra, dar de văzut nu l-am văzut până târziu, nici nu mai ţin bine minte când, dar târziu, poate la-nceputul ultimului deceniu al secolului trecut. Ceea ce ţin bine minte însă este impresia pe care mi-a produs-o prima vizită : pentru că este un loc impresionant. E ceea ce are Valahia mai aproape de un Pompei al nostru. O părticică vie, uluitor de bine păstrată din măreţia care a fost Roma.

Podeaua cu mozaic şi peretele dinspre uscat al etajului superior al edificiului sunt protejate de o incintă cu pereţi de sticlă, prin care pătrunde nestingherită lumina zilei. Vizitatorii se pot plimba în voie şi pot coborî până la nivelul podelei, pentru a fotografia detalii ale risipei de artă şi îndemânare, pe care să le ia acasă ca să se inspire sau doar ca să le admire în voie.

Edificiul Roman cu mozaic din Constanţa - vedere generală a podelei cu mozaic. (Fotografie de Alex Pănoiu, pe Flickr.)

Dintre toate ruinele Romane de la noi din ţară, edificiul cu mozaic din Constanţa este cea mai umană, cea mai vie, cea care transmite cel mai bine fiorul vieţilor trecute. Am fost la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, pe vremea pe când trenul mai ajungea la Sarmizegetusa HM. Se află acolo ruinele unui amfiteatru, în arena căruia turistul putea coborî şi se putea imagina un gladiator, sau un împărat nebun, şi un mic muzeu. Am fost la Adamclisi, să văd Trofeul lui Traian, Tropaeum Traiani, reconstruit de patima naţionalistă a Comuniştilor. Dar numai mozaicul din Constanţa păstrează vibraţia vieţii urbane a marelui imperiu.

Edificiul Roman cu mozaic din Constanţa - vedere a peretelui dinspre uscat. (Fotografie de Alex Pănoiu, pe Flickr.)

Mozaicul însuşi este o încântare : numai văzând cât de frumoasă poate să fie o simplă podea, cel mai utilitar lucru cu putinţă, ne putem da seama cât de mare a fost Roma. Este împărţit în registre longitudinale, fiecare cu al model, şi toate atrăgătoare. Mozaicarii anonimi au folosit patru feluri de pietre, albe, negre, gălbui şi roşiatice, din care au alcătiut o ţesătură hipnotică.

Edificiul Roman cu mozaic din Constanţa - detaliu. (Fotografie de Alex Pănoiu, pe Flickr.)

Vizitatorul care se plimbă împrejurul mozaicului nu are decât să-nchidă ochii şi va auzi foşnetul togilor, al chitoanelor, himatioanelor şi dalmaticilor, murmurul nedesluşit conversaţiilor  negustorilor Greci, clinchetele armurilor soldaţilor Romani şi, mai departe, tumultul valurilor şi feluritele zgomote navale ale corăbiilor.

Edificiul Roman cu mozaic din Constanţa - detaliu. (Fotografie de Alex Pănoiu, pe Flickr.)

Şi apoi au venit barbarii, şi evul mediu, şi Turcii, şi liniştea s-a aşternut peste fostul port, până în secolul al XIX-lea, când România, nevând încotro, s-a opintit sub conducerea unui rege German şi a construit o cale ferată şi un pod peste Dunăre. Şi portul a renăscut, aproape chiar acolo unde fusese odinioară.

De pe aleea de la nivelul podelei vizitatorii pot ieşi afară, de unde beneficiază de o excelentă vedere asupra restului sitului arheologic, aflat chiar la marginea portului modern.

Vedere spre mare de la edificiul Roman cu mozaic din Constanţa. (Fotografie de Alex Pănoiu, pe Flickr.)

Ca orice monument al trecutului, edificiul cu mozaic nu a fost niciodată un punct de atracţie de masă, chiar dimpotrivă ; dar parcă mai demult era mai atrăgător decât astăzi. Există chiar date obiective care arată că nepăsarea şi lipsa de imaginaţie, de dăruire, de mijloace şi de chef pun în pericol păstrarea acestei părticele din gloria care fost Roma. Dar să nu disperăm ! Astăzi este vremea iniţiativei private, şi iată că Centrul cultural Labyrinthum (întemeiat şi sprijinit de Groove Hour SRL Constanţa) a dezvoltat un proiect de salvgardare a edificiului cu mozaic prin repararea structurii de protecţie şi valorificarea incintei prin crearea de spaţii cu funcţionalitate culturală. Speranţa nu moare niciodată.