Science-fiction with the delicious flavor of a Chinese fairy tale — Cixin Liu’s “The Three-Body Problem”

The first thing I have to say about Cixin Liu’s “The Three-Body Problem” is that it is not only a good science-fiction novel, but also a good novel irrespective of genre: it transcends the limits of science-fiction and deserves a place on any reading list. The book benefits from an excellent English translation by Ken Liu, the author of “The Grace of Kings”, a fantasy novel which I had read with pleasure. The story is set (mostly) in the People’s Republic of China, from the violent beginnings of the Cultural Revolution in the late 1960s to the present day. The harsh realities and the complicated imaginary of the People’s Republic permeate the novel; as in all totalitarian states, the ideology and generally the political mythology and the associated rituals are quite often great forces of immediate and considerable practical importance. Fortunately the translator provides many footnotes (hyperlinked in the electronic version) to help the European or American reader understand the setting in its exotic details.

Now I don’t want to be misunderstood—this is a science-fiction novel; or possibly a fantasy novel, depending on where the reader places the boundaries between science-fiction and fantasy. The story could have been set in the Soviet Union, in the United Kingdom or the United States; but then it would have been a very different novel. The Chinese setting is important; moving the story to any other great country would have required considerable alterations in order to maintain an air of verisimilitude.

Some readers may be reluctant to accept certain more fantastic aspects of the story; one may observe a gradual progression throughout the novel from plain historical fiction, to ordinary science fiction, to hard science fiction, to mild fantasy, to mind-blowing fantasy; the perceived problem is that the mind-blowing fantasy elements are presented as if they were science fiction, and this is what I found somewhat grating in the final part of the book, where the fantastically fantastic elements agglomerate to create unforgettable images. I don’t know how to explain this better, other than to say that “The Three-Body Problem” is to science-fiction as “Hero” or “House of Flying Daggers” are to historical films: everything is amplified until the boundaries between science-fiction and fantasy melt into a haunting kaleidoscopic image.

(This review was posted on Goodreads on 5-Jan-2015.)

La Alma. Povesci noue pentru copii, de Constanţa de Dunca-Schiau

Cartea Constanţei de Dunca-Schiau, „La Alma. Povesci noue pentru copii“ (Sibiu, 1881) este acum disponibilă în format electronic la

alxp.dyndns.org/la-alma.

Cartea poate fi descărcată în multiple formate:

• MOBI (pentru Kindle),
• EPUB (pentru marea majoritate a cititoarelor de cărţi electronice, singura excepţie notabilă fiind Kindle),
• HTML, şi
• PDF.

Versiunile MOBI şi EPUB sunt prezentate cu ortografia parţial actualizată prin înlocuirea literelor care astăzi nu se mai folosesc şi prin înlocuirea grupurilor sce şi sci cu şte şi şti; versiunea în format PDF este disponibilă numai cu ortografia originală, iar versiunea în format HTML este disponibilă atât cu ortografia originală cât şi cu ortografia parţial actualizată.

Dacă aveţi observaţii privind prezentarea cărţii sau dacă doriţi un alt format electronic atunci puteţi să lăsaţi un comentariu la acest articol şi voi vedea ce voi putea face.

Puteţi de asemenea citi fiecare poveste separat:

• Şoarecele şi fiul său
• Privighitoarea şi împăratul
• Scroafa şi lupul
• Boldul ascultător
• Oglinda pocită
• Floarea din rai
• Degetarul de aur şi degetarul de fier.

Echipajul de pe Mekong sau cursul Amu Dariei

Echipajul de pe Mekong este un roman ştiinţifico-fantastic şi de aventuri Rusesc, scris de Evgheni Voiskunski şi Isai Lukodianov ; prima ediţie Rusă a fost publicată de editura Detghiz în 1962. Cum proza ştiinţifico-fantastică era la mare modă pe atunci, şi dată fiind şi seceta prelungită de romane de aventuri decente care bântuia de ceva vreme meleagurile Valahe, Editura Tineretului din Bucureştii Ilfovului a tradus o repede-repede, astfel încât după numai doi ani, în 1964, ea a ajuns în mâinile tinerilor Români însetaţi de lumina culturii populare.

Евгений Войскунский, Исай Лукодьянов. Экипаж "Меконга", М., Детгиз, 1962.

Părinţii unuia dintre colegii mei de liceu s-au numărat printre cei care au cumpărat-o ; au citit-o şi au pus-o bine în bibliotecă. Când colegul sus-pomenit a ajuns la vârsta romanelor de aventuri a citit-o şi el şi i-a plăcut ; şi cum dintr-una-ntr-alta, fiind noi prieteni, am ajuns să vorbim de romane ştiinţifico-fantastice, care ne plăceau amândurora, eu i-am împrumutat Nebuloasa din Andromeda a lui Ivan Efremov, cea mai izbutită dintre utopiile comuniste, iar el mi-a dat să citesc Echipajul de pe Mekong.

Vedeţi dumneavoastră, Nebuloasa din Andromeda este o carte ca o sirenă, atrăgătoare dar periculoasă. Acţiunea romanului publicat în 1957 se desfăşoară în viitorul îndepărtat, când întreaga omenire trăieşte într-o societate comunistă perfectă, din care au dispărut nu numai naţiunile şi banii, dar şi gelozia, răutatea şi prostia. Un fir al naraţiunii urmăreşte aventurile lui Erg Noor, un cosmonaut veteran, născut pe o navă cosmică ; alte fire narative se desfăşoară pe Pământ, unde diferite personaje fac experienţe ştiinţifice îndrăzneţe dar periculoase, comunică cu civilizaţiile extraterestre din Marele Cerc şi în general duc vieţi interesante dar, graţie naturii omului nou, esenţialmente neconflictuale. Culmea e că Efremov reuşeşte să imagineze o societate comunistă care nu e complet incredibilă ; spre ruşinea mea, de abia după câţiva ani (şi după armată) mi-am dat seama cât de searbădă şi înrobitoare ar fi lumea descrisă în carte.

Dar nu despre Andromeda lui Efremov este vorba în acest articol, ci despre Mekongul lui Voiskunski şi Lukodianov, şi despre Amu Daria.